IMPLICAȚII ALE ACTIVITĂȚII DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ ÎN PREVENIREA ȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR

Abstract

În lucrarea de față se urmărește cercetarea inițiativelor internaționale și studierea organismelor cu atribuții în prevenirea și combaterea spălării banilor, identificarea tendințelor, a principalelor infracțiuni care generează bani murdari precum și analiza fenomenului de transfer prin intermediul companiilor offshore a resurselor infracționale, care pot contribui la îmbunătăţirea capacităţii de investigare şi cercetare a faptelor de spălare a banilor. Scopul acestei lucrări este de a elabora un studiu privind spălarea banilor la nivelul unei firme, pe baza activității financiar contabile, de a aduce la cunoştinţă ce importanţă are combaterea spălării banilor, de a face o prezentare cât mai amănunţită a fenomenului de spălare a banilorşi de a arăta cât se poate de clar, rolul pe care acestea îl are O.N.P.C.S.B. în combaterea acesteia. Problematica spălării banilor a fost abordată în România în general din perspectiva măsurilor adoptate pe plan internațional, însă până la combaterea acestui fenomen cu sprijinul altor state, sunt necesare măsuri de eficientizare pe plan național, destinate incriminării membrilor grupărilor de crimă organizată pentru comiterea infracțiunii de spălare a banilor și implicit adoptarea măsurilor de identificare și confiscare a bunurilor ce fac obiectul spălării. Realizarea probatoriului care demonstrează legătura dintre banii murdari și gruparea infracțională, constituie o provocare pentru organele de aplicare a legii, însă odată atins acest obiectiv, este prevenită implicit posibilitatea investirii banilor murdari în perfecționarea activității infracționale care i-a generat. Grupările din sfera criminalității economico-financiare reinvestesc şi amestecă de cele mai multe ori banii murdari, în activitățile profitabile pe care le controlează. Lucrarea este structurată pe patru capitole, astfel : În prima parte a acestei lucrări este abordată spălarea banilor din perspectivă istorică, fiind descris contextul în care acest concept s-a născut. Pentru atingerea obiectivelor cercetării este necesară înţelegerea clară a evoluţiei elementelor sociale, economice şi legale care au influenţat de-a lungul timpului fenomenul de spălare a banilor. Istoria a demonstrat că promovarea conceptului de justiţie bazată pe recuperarea prejudiciului mai degrabă decât pe privarea de libertate a infractorilor, nu constituie un concept chiar atât de nou. Totodată, inițiativele internaționale și recomandările organismelor cu atribuții în prevenirea și combaterea 4 spălării banilor sunt importante pentru înţelegerea cadrului conceptual actual, mai ales în contextul scandalurilor asociate banilor cu provenienţă îndoielnică. Partea a II-a a lucrării, parcurge principalele modalităţi de spălare a banilor regăsite în practica judiciară din România, plecând de la tipologiile definite de Grupul de Acţiune Financiară Internaţională, respectiv spălarea banilor prin intermediul instituţiilor financiare, prin intermediul cărăuşilor sau al transportului fizic şi prin intermediul comerţului internaţional cu bunuri. Folosirea unor conturi bancare deschise în numele unor societăţi comerciale de faţadă rămâne una din modalităţile frecvent întâlnite în practica organelor judiciare din România ca şi creditarea unor societăți comerciale controlate prin interpuși, urmate de transferuri succesive către alte entități. Partea a III-a este dedicată capacității de prevenire si combatere a spalarii banilor și a finanțării terorismului de către O.N.P.C.S.B. În capitolul patru, am prezentat rezultatele unui raport de expertiză contabilă judiciară, solicitat de către organele de cercetare penală, pentru societatea PARADISUL SRL, stabilidu-se dacă s-a cauzat vreun prejudiciu bugetului de stat, cuantumul acestuia şi persoanele răspunzătoare. Raportul de expertizăcontabilă judiciară a vizat verificarea modului de determinare şi înregistrare a cheltuielilor în contabilitatea societăţii, de la înfiinţarea ei (24.05.2006) până în prezent (2020), societatea conform situaţiilor financiare depuse înregistrând pierdere în fiecare an.