Perspective asupra fantasticului în romanele lui Iordan Chimet și Michael Ende

Abstract

Lucrarea de față își propune să scoată în evidență limitele și cenzura impusă de regimurile totalitare, nazist și comunist intelectualilor și scriitorilor în general, precum și modalitatea acestora din urmă de a nu se lăsa îngenunchiați de sistem, apelând la ficțiune și la modelele exemplare reprezentate de personaje.În acest context am optat pentru stilul a doi scriitori foarte cunoscuți și influenți ai acestei perioade întunecate cuprinsă aproximativ între anii 1920 – 1989, și anume Iordan Chimet și Michael Ende. Cei doi scriitori au trăit în două sisteme politice asemănătoare, cu limite clare impuse intelectualilor, sisteme în care cenzura era normală. Înțelegerea copilăriei ca modalitate prin excelență a umanului, rezistentă la coroziunea dezumanizantă a totalitarismului, a reprezentat temeiul apropierii iuți între cei doi scriitori, apropiere concretizată în corespondența și în „împrumutarea” unui personaj. Acești eroi cu creionul în mână și cu foile drept scut, oferă un motiv în plus să apreciem operele lor prin curajul de care au dat dovadă continuând să scrie în timp ce oamenii din jurul lor erau persecutați, prietenii erau închiși, torturați și chiar omorâți iar familiile amenințate continuu.